Sabina Păduraru

“Copiii merg acolo unde se întâmplă lucruri interesante, dar rămân acolo unde este dragoste.” – Zig Ziglar

Biografie

Călătoria mea începe cu mult timp în urmă, pe vremea când eram doar un copil. Pe atunci, nu îmi placea să merg la grădiniță, voiam să mă joc tot timpul.

Schimbarea avea să se producă la un an distanță, în momentul în care mi-am cunoscut noua educatoare. Și acum am imaginea ei în minte, o tânără cu un ten impecabil, părul de un negru intens și lung, de care m-am “lipit” instant. Emana iubire și răbdare, era acolo oricând aveam nevoie, iar asta m-a făcut să iubesc să merg la grădiniță și să îmi doresc să devin educatoare atunci când o să cresc.

Cu trecerea timpului viața m-a purtat pe alte căi decât cea pe care o cred acum că îmi este destinată. Poate așa a trebuit să “hoinăresc” până să mă conving care este calea finală pentru mine. În prezent am înteles ca prin tot ce am trecut a avut ca scop final acela de a mă convinge că acesta e drumul meu.

Ca orice alt copil, ajungi până la vârsta maturității să ai o perioadă în care să-ți dorești astăzi să devii medic, mâine pompier, poimâine polițist ș.a.m.d. Astfel în perioada liceului îmi doream să devin Inspector în controlul calității, cu timpul mi-am dat seama că nu este ceea ce îmi doresc. Apoi am absolvit facultatea de Sociologie și Asistență Socială în cadrul Universității din București.

Pe parcursul studiilor am făcut voluntariat în cadrul unei organizații nonguvernamentale unde am avut parte de experiențe minunate alături de copii din diferite medii. Tot în perioada facultății am făcut cunoștință cu metoda Montessori. La sfârșitul primului an îmi căutam un job de vară de pe urma căruia să îmi câștig primii mei bani.

Am aflat întâmplător de un post de Asistent educator ( 1,5 – 3 ani ) la o gradiniță Montessori. În acea perioadă nu știam în ce constă aceasta metodă alternativă și nici ce urma să mi se întample.

Ei bine, am descoperit o lume nouă, o lume în care copiii au parte de iubire, răbdare, libertate de mișcare și susținere pe tot parcursul dezvoltării lor. Atunci mi-am amintit de mica mea dorință din copilărie, am simțit chemarea către copii.

După ce am terminat facultatea, la câteva luni distanță am absolvit un curs de Resurse Umane care avea să îmi arate că iar nu sunt pe drumul meu. În același timp am avut ocazia de a mă alătura echipei Echilibria Montessori pe postul de Asistent învățător, unde am avut experiențe noi și multe lucruri de învățat. Dar parcă ceva tot îmi lipsea! Da, lucram cu copiii dar încă nu știam ce îmi lipsea. După mai multe perioade de observare în cadrul grădiniței la grupa de vârstă 3 – 6 ani am realizat ce îmi lipsea din puzzle, erau “cei mici”.

Astfel că în scurt timp m-am mutat pe postul de asistent educator 3 – 6 ani unde învăț în fiecare zi importanța unui zâmbet, a unei îmbrățișări în momentele cu “dor de mami” , să am răbdare necondiționat, să fiu acolo oricând au nevoie de mine și să contribui la o dezvoltare cât mai frumoasă a copiilor.

În prezent lucrez pentru a ajunge unde îmi doresc. Sunt studentă în cadrul Facultății de Psihologie și Șțiințele Educației, Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar Universitatea din București și drumul meu nu o să se termine doar aici.